O SENTINȚĂ CU TREI LICITAȚII

    MOTTO: „Acest Piedone a ajuns de la 8,5 ani, mi se pare că a avut și mai mult, la un moment dat, 10 sau 12, iată că a ajuns la 4 ani, în urma acestor 6 ani și jumătate, în care legătura dintre cei care au suferit de pe urma acelei tragedii, rudele, prietenii, apropiații celor care au murit, au fost mutilați, această legătură s-a diluat, s-a micșorat în timp. Au trecut 6 ani și jumătate, ar fi trebuit ca această sentință să fie pronunțată atunci, în primul an, pentru a se putea face o legătură mentală atât pentru rudele și apropiații victimelor cât și pentru opinia publică. În 6 ani și jumătate, Piedone a ajuns primar, acum va merge la pușcărie, deci pleacă din post. A putut să candideze, a putut să funcționeze ca primar, deși iată că merita o pedeapsă de ani de închisoare cu executare. Nu înțeleg de ce Piedone primește mai puțin decât ceilalți, semnătura lui e cea care a declanșat totul. A primit doar 4 ani sărăcuțul… Deja dl. Piedone a câștigat, a câștigat 6 ani si jumătate. Ar fi trebuit să stea la pușcărie și nu a stat. În timp ce oamenii ăia zac în pământ sau s-au chinuit prin spitale, dl. Piedone a trăit bine-mersi acești ani, s-a bucurat de viață, mulțumită justiției române” (Cristian Tudor Popescu, 12 mai 2022, REPUBLICA. ro)
    ................................................................................................
    Cu o impertinență de necrezut (... ăăăă.... „nesimțire” am vrut să spun, dar nu găseam cuvântul... na! că acum l-am găsit!!!) Alice Drăghici, din studioul ROMÂNIA TV, a explicat vulgului ignorant cum că și judecătorii e oameni iar când presiunea publică e prea mare și poporul știe mai bine cine-i vinovat într-o cauză, chiar că judecătorii nu are de ales, sărmanii, și mai condamnă la pușcărie așa, la oha, câte-un cetățean, chiar dacă fapta nu există! Ca de obicei, Alice Drăghici avea o lacrimă în colțul ochiului și mă așteptam, din clipă-n clipă, să spună „...dacă nu mă credeți, o să vă judece colegii mei, magistrații!”
    Căci în România justiția e fără pată.
    Prima echipă de judecători cu măștile pe mufă au trebăluit la cauza COLECTIV 2015, capitolul Piedone, au disecat-o, i-au pus pe o farfurioară organele interne, le-au cântărit, le-au amușinat, le-au ciupit, le-au gâdilat, apoi au întrebat publicul din sală: „Cam ce ziceți? Cât merită măruntaiele astea? Cine dă mai mult? ” Publicul s-a forțat intelectual și a răcnit: „opt ani și șase luni!!!!” și o parte din despăgubirile morale și materiale de 40 de milioane de euro. Cum nimeni n-a dat mai mult, s-a adjudecat în primă instanță cu opt ani și șase luni+despăgubiri babane.
    Însă adjudecarea a fost contestată prin apel, a mai trecut ceva vreme și licitația s-a repetat. De astă dată, măruntaiele, deși ținute la frigider, nu prea arătau bine... cam vinete, cam obosite, cam flasce... Custodele a prezentat marfa fără entuziasmul inițial... publicul a strâmbat puțin din nas, că se cam simțea un miros de cadavru, dar până la urmă tot s-a făcut adjudecarea pentru „patru ani!!!!”, fără a fi adăugate și despăgubiri materiale.
    Judecătorul a dat, plictisit cu ciocănelul. Așadar, lumea din sală a plecat, oarecum mulțumită, acasă, fără să se mire de contracția bruscă, de la opt ani și șase luni -la numai patru ani, și nici de la plata „în solidar”- la nimic-nimic de plată. Publicul, împăcat, a zis: „hai că-i bine și așa!” iar Cristian Popescu Piedone, neîmpăcat, a plecat la pușcărie. Presa, inteligentă cum o știm, a titrat: „Judecătorii l-au spălat pe Piedone: Doar 4 ani de închisoare pentru 65 de morţi la Colectiv!”( NEWSMAKER.RO, newsmaker.ro) Nu căutați motivul pentru care opt ani și șase luni+sechestru pe avere era o sentință mișto în mintea ziariștilor, iar patru ani fără sechestru pe avere se dovedea o decizie nasoală. Și nici cum anume ar fi fost vinovat Piedone de moartea celor 65 de tineri aflați în noaptea fatidică de 30 octombrie 2015 în clubul COLECTIV.
    Și, mai ales, nu uitați că publicul de la „câinele de pază al democrației” se informează iar convingerile sale se consolidează pe bază de „...a apărut în presă, trebuie să fie adevărat”.
    Ei, dar cum suntem la un pasionat joc de „alba neagra”, e normal ca să se întâmple conform rețetei: „asta are, asta n-are, uite-o p-aia marcatoare!” Drept pentru care, la a treia licitație, când custodele n-a mai întrebat publicul cât merită măruntaiele expuse pe tasul justiției, ci, uitându-se mai atent pe farfurioară, a constatat că ele nici nu există, Piedone a fost dat cu brutalitate afară din închisoare, ca să nu mai consume banii contribuabilului de pomană! Să-i fie rușine că a huzurit pe banii noștri, cu cazare-mâncare și antren de-a gata, mai bine de un an!
    Protestatarul Marian Ceaușescu n-a fost pe fază la eliberarea lui Piedone, ca să strige: „borfașule! ucigașule! huo!” pentru că, o avea el un pachețel de problemuțe, dar nu-i nici chiar atât de fraier încât să și-o ia pe cocoașă de la susținătorii lui Piedone! Mai bine o rușinează pe duduia Alina, proaspătă ministresă la Justiție!
    Aceasta e povestea adevărată a doamnei cu cârpa pe ochi, cu balanța într-o mână și cu sabia în cealaltă, în România. În această poveste de succes cei care au zis „opt ani și șase luni, infractorule ce ești, Piedone”..., cei care au hotărât apoi „patru ani cu executare, măi dragă Piedone”... iar apoi cei care au observat „vai, dar fapta penală nici nu există, scuze, domnu’ Piedone că ați stat un an în cantonament” vor fi „egalizați” la pensie de zecile de mii de lei binemeritați pentru această diversitate de idei!
    Aceasta este imaginea cancerului aproape generalizat. Și tot cancer aproape generalizat înseamnă și deschiderea pompoasă a șampaniei în culisele Înaltei Curți, la condamnarea lui Dragnea Liviu. Ar fi de spus, însă, că acesta din urmă nu era așa de simpatic poporului și nu merita trei licitații...
    .................................................................................................
    P.S. Și doar așa, ca să nu uităm cine ne sunt „câinii de pază ai democrației”, formatori ai opiniei publice, astăzi îl prezentăm pe Cristian Tudor Popescu (sursa WIKIPEDIA). El a fost „...declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008; deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung, în anul 2002; distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004; președinte al Clubului Român de Presă, 2003-2007; doctor în cinematografie al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, unde a susținut un curs de Tehnici de Manipulare și Propagandă în Cinematografie și Televiziune, etc, etc.”
    Dăcât, zic...

    22 iunie 2023

Comentarii

Postări populare