ÎNCĂ O CRIMĂ... DOAR O CRIMĂ ÎN PLUS.

 

    MOTTO: „Am nevoie de tratament in condiții UMANE, de grija medicilor și a familiei mele, extrem de importante în contextul actual și iată de ce:
– stau într-un salon de spital, aproape tot timpul cu perfuzii, care-mi atenuează durerile crunte;
– sunt păzit de gardieni în salon, corp la corp, zi și noapte
– nu am telefon, doar 5 vizite PE LUNĂ ale soției, deci nu am capacitatea de mișcare pentru a începe tratament sau operație chirurgicală.
Cer să mi se recunoască DREPTUL conferit de Lege, al întreruperii executării pedepsei, pentru a începe demersurile medicale in România sau în străinătate! VREAU SĂ TRĂIESC!” (scria, în 2022, Rudel Obreja, bolnav de cancer pancreatic, om bun și român bun și „victimă colaterală” convenabilă pentru „statul de drept” inventat de Băsescu Petrov, perpetuat, desigur, de intransigentul Klaus Iohannis, care nu a acordat, din câte știu, nicio grațiere în timpul celor două mandate de președinte al României)
    ..................................................................................................................
    Gheorghe Mencinicopschi, condamnat în 2014 la la opt ani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), al cărui director a fost, a ieșit din închisoare, bolnav fiind, în 2016. În 2019 Klaus Iohannis i-a retras Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. În 2022 a murit de fibroză pulmonară, boală dobândită, potrivit apropiaților săi, în închisoare.

    Decebal Traian Remeș, condamnat în 2012 la 3 ani de închisoare, eliberat în 2014, a murit în 2020. Într-un interviu din 2018 spunea: „Sunt internat. Am probleme cu respirația. Din penitenciar mi se trage, periodic am crize. E incapacitatea de a respira, e cronică.”

    Rudel Obreja... aruncat în închisoare în 2018 ca să fie „masa bogată” la condamnarea Elenei Udrea. Eliberat după câteva luni, pe bază de „complet nelegal”. Rearestat în 2022 și bolnav de cancer în timpul detenției... A solicitat să fie eliberat ca să se poată trata în afara sistemului penitenciar. Fiind o decizie greu de luat de către autorități, acestea au cumpănit foarte bine dacă e cazul sau nu să-l elibereze... L-au eliberat, foarte condiționat, în iulie 2022. A murit pe 13 martie 2023.

    Stan Mustață... Republic mai jos, postarea mea din 2017, după ce judecătorul Stan Mustață a dat un interviu, din penitenciar, pentru ANTENA 3. Judecătorul Stan Mustață a murit în timpul „ispășirii pedepsei” de 8 ani și șase luni de închisoare, după ce a fost plimbat cu duba între diferite unități spitalicești.
    ..................................................................
    „JUDECĂTORUL ȘI CĂLĂUL”, VARIANTA FĂRĂ FRIEDRICH DÜRRENMATT

    Știu de mai mulți ani în ce fel de regim aproape de nesuportat ne ducem viața. Ansamblul, spun, îmi este cunoscut și, uneori, poate prin prisma lipsei de speranță, am și scris, exasperată, despre asta... numai că, independent de ansamblu, disperarea se ascunde, de cele mai multe ori, în detalii.

    Nu am idee dacă ați văzut, pe 19 ianuarie 2017, prieteni, interviul pe care judecătorul Stan Mustață -pomenit printre chicoteli , muzici și clinchete de pahare, de însuși promotorul Statului de drept și al Justiției independente, Băsescu Traian, într-o înregistrare deja celebră despre felul în care a fost „aranjată” condamnarea lui Voiculescu- l-a dat din închisoare.

    Poate că n-ați putut să-l urmăriți, pentru că Stan Mustață are unele momente de pauză, vorbește mai greu, sunt și lucruri pe care nu și le mai aduce aminte... nu era la fel atunci când a fost arestat ... între timp însă, a făcut un atac cerebral în arestul central...

    Nu cred că există un rechizitoriu mai atroce al Statului de drept și al Justiției independente decât ceea ce a spus fostul judecător Stan Mustață spre sfârșitul interviului: că după ce va ieși din închisoare, dacă își va recupera pensia, nu se va întoarce împotriva celor care i-au distrus viața căci el nu mai vrea nimic... și nu mai vrea nimic, prieteni, deoarece , după o viață întreagă petrecută în sala de judecată simte că N-AR MAI AVEA PUTEREA SĂ STEA ÎN FAȚA UNUI JUDECĂTOR, oricare ar fi acela. I-ar fi FRICĂ...
    A mai spus că este un om credincios și că, în spovedaniile lui, era frământat de o singură neliniște: să nu fi condamnat, cumva, din eroare, vreun om nevinovat, în îndelungata sa carieră. Numai că, în timp ce judecătorul ședea sub patrafirul preotului, chinuit de astfel de incertitudini, plasa MARELUI PĂIANJEN se întindea peste capul lui, al lotului ICA și al altor victime colaterale, al căror nume, poate, nu îl vom ști vreodată...

    În scop didactic, eu le-aș difuza tinerilor și mai puțin tinerilor cu pancarte la purtător, cu rucsacuri nostime, cu căței având # REZIST pe zgărduță și care susțin în continuare ACEST ORIBIL STAT DE DREPT, celor care au inventat lozinca tembelă „POPOR DE IDIOȚI / VOTEZI DOAR MAFIOȚI”, le-aș difuza, zic, câte un astfel de filmuleț, în fiecare seară.

    Ca să nu zică, atunci când se vor maturiza, dacă se vor maturiza vreodată, că ei n-au știut... că lor nu le-a zis nimeni... că nu se poate să fi fost CHIAR așa...

    15 martie 2023