NIȘTE ADOLESCENȚI DE AUR

     

    Deci, cetățeni, ce-avem noi aici... noi, aici, avem un partid care urcă-n sondaje și care crede că va urca mereu în pas săltat. Pentru că-i imatur, cred... Mai avem niște adversari politici care văd cum urcă partidul ăla și-i asta-i arde la ficați. Sigur că mai avem și lingăi. Și mai avem și profitori din orice scandal. Și-o presă de doi lei. Și ipocriți avem, o grămadă...

    La începutul anului 2022 un comunicat al încă adolescentului (cu coșuri pe obraz) partid numit AUR l-a pus pe jar pe domnul Alexandru Muraru de la PENELEU, domn care a întrezărit imediat oportunitatea de a-l tunde chel pe adversarul politic și chiar de a-l băga la ocnă, dacă are puțin noroc... Sigur că m-am întrebat pentru care fapte monstruoase s-a gândit domnul Muraru, Reprezentantul Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului, să ia AUR-ul de urechi și să-i facă vânt pe scări în jos... N-o să vă vină să credeți... pentru textul de mai jos:

    „Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de 'materii' a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională. Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze! Adevărata educaţie este educaţia clasică, cea care formează cetăţeni conştienţi de drepturile şi responsabilităţile lor, de cultura, istoria şi originile lor”. (Comunicat al AUR, 4 ianuarie 2022)

    Dacă eu aș fi redactat comunicatul respectiv, aș fi scris așa: „...ridicarea la rangul de «materie» a unei teme minore (ex. educaţie sexuală, etc.) sau care pot face obiectul unor lecţii în cadrul materiilor existente (ex. istoria Holocaustului, etc.) în paralel cu....” etc. Sunt convinsă că domnul Muraru -un gardian de toată jena al corectitudinii politice, care nu este suficient de inteligent ca să priceapă că nu face niciun serviciu „cauzei” pe care a fost uns s-o apere, ci dimpotrivă -tot ar fi cerut „scoaterea în afara legii” și lapidarea vinovatului, dar măcar se elimina ambiguitatea din text!!! Bineînțeles, nu e nicio îndoială că de la bulgărașul căruia i-a dat drumul domnul Muraru, din deal până în vale va ajunge un ditamai bulgărele! Hop și Alexandru Florian... hop și ambasada... hop și:

    „Parchetul General s-a autosesizat după ce AUR a minimalizat Holocaustul, catalogând tema drept una «minoră», care nu ar trebui să fie ridicată la rangul de materie. La acest moment, cercetările sunt efectuate in rem, adică faţă de fapte, nefiind pusă sub învinuire nicio persoană.” (ADEVĂRUL. ro, 10 ianuarie 2022)

    Și presa, desigur... dar ce să cerem de la presă, dacă Parchetul zice că s-a autosesizat, cu toate că, după opinia mea, s-a autosesizat fără a se obosi să citească textul... că dacă-l citeau, procurorii nu puteau scrie ceea ce ați citit mai sus ci ar fi scris măcar:

    „...catalogând tema drept una «minoră» sau care «poate face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente»...”.

    Nefiind însă scris așa în Comunicatul Parchetului General, eu cred că procurorii noștri au citit niște titluri în ziare... și-atât. Ceea ce este, de obicei, o dovadă de mare profesionalism...

    Dar nu cu dânșii am eu treabă. Alta-i problema mea.

    Nu e nicio surpriză pentru nimeni faptul că nu sunt atașată niciunui partid politic. Am simpatii, așa... punctual, când de la un partid, când de la altul și nu țin ascunse aceste simpatii. Aș putea să-i număr pe degete pe acești agreabili -să le spun așa- căci sunt foarte puțini... nicio pagubă, pentru nimeni! Însă urmăresc viața politică autohtonă cu mai multă atenție și îngrijorare decât urmărește președintele Klaus evoluția jocului de golf din România. De aceea, nu mi-e indiferent ce face George Simion, cel considerat de unii, aș spune pe bună dreptate, „omul politic al anului 2021”, pentru că, într-un moment de prăbușire a partidelor politice, el a reușit performanța de a-i asigura formațiunii sale o ascensiune nu neapărat spectaculoasă, dar, fără îndoială, constantă. Or, în aceste condiții, George Simion ar trebui, în sfârșit, să se maturizeze. Dacă poate. Glumițele cu căutatul miniștrilor pe-acasă, cu ridicarea indemnizației de la casierie și număratul banilor în ochii telespectatorilor, etichetele fără acoperire pentru cine știe cine, aruncate neglijent în spațiul public, dar și răspunsurile neconvingătoare la acuzațiile din ce în ce mai rococo ale adversarilor politici, toate acestea, mai devreme sau mai târziu, se răzbună. Căci, în masa de susținători, AUR are și un număr -poate însemnat- de indivizi inteligenți și cultivați, nemulțumiți profund de pierderea accentuată a identității naționale, suveraniști, conservatori și preocupați de degradarea sistemului de educație in România, oameni care nu sunt ușor de păcălit. Care nu doresc acadele.

    Unii compară evoluția partidului AUR cu ascensiunea USR-ului. Nu cred asta. AUR are lider (sau lideri) ceea ce USR nu are. Are o CREDINȚĂ lucru care-i lipsește eterogenului USR. Nu are „aripioare” și facțiuni -în timp ce la USR e plin: ecologiști, LGBT-iști, ultra-progresiști sau pur și simplu oportuniști, etc. care nu s-au vindecat încă de „activism cu descărcare precoce”. USR-ul e secătuit, în timp ce AUR-ul e încă proaspăt.

    Însă tinerețea năvalnică a partidelor nu durează. George Simion e un lider care poate fi ușor prins pe picior greșit pentru că nu e atent la nuanțe. Claudiu Târziu n-are suficient „lipici” și a scris prea mult (multe) în presă sau pe blog pentru a nu putea fi „agățat” cu incorectitudinea politică. Dan Tănasă e prea expansiv și coleric - ușor de „montat” pentru ca apoi, la nervi, să spună mai mult decât trebuie. Sorin Lavric e capabil de un discurs inteligent și diversificat, dar se limitează la o singură temă care poate părea publicului, până la urmă, o ciudățenie și o obsesie.

    Ce vreau să spun... ei bine, vreau să spun că e interesant ce se va întâmpla la următoarele alegeri. Căci e posibil să mai apară în cursa electorală cel puțin 2 partide având „afinități” ideologice cu AUR. Care -cine știe!- ar putea să și intre în parlament, la limită. În acel moment, „însinguratul” AUR nu va mai juca de unul singur pe teren, făcând giumbușlucuri, ca acum...

    Iar dacă AUR, cu neglijența lui proverbială pentru nuanțe, începe să piardă din simpatia naționaliștilor educați, aceasta va fi o pierdere ireversibilă... Și atunci, ca orice alt partid, când va coborî pe tobogan, adolescentul AUR va prinde viteză oricât ar încerca să se agațe, inutil dar vizibil, cu unghiile de suprafața lustruită.
    ...............................................................................................
    P.S. În context, e bine să citim și opinia lui Victor Ciutacu despre „isprava” lui Alexandru Muraru, fratele ambasadorului României la Whashington:

    „Introducerea disciplinei şcolare «Istoria Evreilor. Holocaustul», laolaltă cu dezbaterea publică pe tema asta, este o tâmpenie grandioasă. O nouă încercare penibilă a autorităților noastre, în frunte cu inadecvatul ăla înalt care gândește la fel lent precum vorbește, de a se pune bine cu evreimea mondială și punct.
    Pe mine, băiat născut dintr-o mamă pe care înainte de căsătorie o chema Gurwitz, provenită dintr-o familie de rabini trecută prin progromuri, deci evreu după regulile acestei religii, deja mă irită la maxim băgarea-n seamă și victimizarea vârfurilor veșnicului institut «Elie Wiesel». (...) Sigur, n-ai cum să aduci înapoi morții de la groapă, iar durerea familiilor (câte mai trăiesc) nu poate fi ștearsă, dar autoculpabilizarea asta devenită politică de stat devine grețoasă.” (Victor Ciutacu, jurnalist, pe pagina lui de FACEBOOK, 4 ianuarie 2022)


    11 ianuarie 2022