PORTRET AL ETERNEI ȘI FASCINANTEI ROMÂNII LA BĂTRÂNEȚE (I)

IANUARIE 2019:

România preia președinția rotativă a CE, în sunetul vesel de fanfară al declarațiilor minunatului său președinte: „În fine, trebuie să menționez o mare îngrijorare pe care o am.(...) Știți bine că, de la 1 ianuarie 2019, România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, o poziție extrem de importantă, o poziție extrem de onorantă, o poziție extrem de solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea este că NU SUNTEM PREGĂTIȚI pentru așa ceva.”(PRESIDENCY.ro, 12 noiembreie 2019). Cu o pasivitate splendidă, România acceptă prezidențiala pereche de palme și înghite, liniștită, sarmalele în foi de varză acră, frământându-se să găsească răspunsul la întrebarea secolului: dacă Tudor Chirilă pleacă de la VOCEA ROMÂNIEI și merge către producția „VLAD”, cine oare, pentru numele lui Dumnezeu, îi va lua locul ?

Dar mai sunt și alte întâmplări care zguduie planeta România, pe parcursul acestei luni de început de an. Cea mai cutremurătoare mi s-a părut aceasta: „Grupul pentru Dialog Social și Revista 22 au anunțat că joi, 7 februarie 2019, ora 18:30, va avea loc ceremonia de decernare a Premiului GDS pe anul 2018 lui Augustin Lazăr, Procurorul General al României, potrivit unui comunicat.” (JURIDICE.ro, 30 ianuarie 2019)

Asta vine așa, ca o alinare, deoarece în aceeași lună, diverși cetățeni au simțit brusc că Augustin Lazăr, procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este persecutat și că dânșii nu și-au agățat de gât destule cartoane cu „Je suis Gusti...” în octombrie-noiembrie 2018. Actorii sunt și ei, cu toții, de partea neprețuitului. Și societatea civilă, în general. Și filozofii Liiceni. Ei și doar ei cunosc în profunzime ce anume a vrut să spună procurorul vieților noastre cu „...Au fost generațiile anterioare care au lăsat de la unii la alții, nu aș vrea să rezulte că FOCUL SACRU S-A STINS PE PARCURSUL MANDATULUI MEU.”( DIGI 24, 21 ianuarie 2019)

Eu sunt convinsă că generația de procurori ai anilor 50 ar putea confirma că FOCUL SACRU, ăla cu care au lucrat și ei pe când zdrobeau degete în închiderea ușii și puneau ouă fierbinți la subrațul „bandiților”, a strălucit, la fel de vioi ca și pe vremea lor, pe tot parcursul mandatului lui Augustin Lazăr... FOCUL SACRU, zic, a fost același; metodele însă -puțin diferite, potrivit evoluției generale a societății.
...........................................................................................
FEBRUARIE 2019:

Parlamentul pur și simplu își face de cap jucând „nește” jocuri de societate ce nu s-a mai pomenit... și taie harșt! din bănuții luʹ SRI și din bănuții luʹ SIE ! Cum orice om înțelept poate pricepe, acest afront fără seamăn nu va rămâne nesancționat. Ah! am uitat să vă spun că PESEDEUL e autorul amendamentului parlamentar deci, implicit, al afrontului. Despre ce va păți imprudentul PESEDEU, deși între timp își dă seama de eroare și-și pune din abundență diverse cenuși în cap, vorbim mai târziu... cam pe la rectificarea de buget din august...

Spre sfârșitul lunii, într-o stare de mare excitație, provocată de ultimele propuneri legislative din sfera justiției, ies în stradă și cei mai „viteji și mai drepți dintre traci”, adică magistrații coordonați de însuși Cristi Vasilică Dănileț -persoana aceea caraghioasă formată din diminutive -un fel de „șlamufă” (vezi nota de subsol, n.n.) din POVESTEA FĂRĂ SFÂRȘIT a lui Michael Ende. Cetățenii, ca întotdeauna, au înțeles comandamentele momentului și au trecut de partea ălora care arestează aiurea-n tramvai, nu de partea celor care sunt arestați în acest mod barbar.

GDS-ul nu mai organizează în februarie ceremonia de premiere a lui Augustin Lazăr, deoarece premiatul e prea ocupat... Cu ce anume este el ocupat? Păi, fix cu activitățile pentru care spune Magda Cârneci, președintele Consiliului Director al GDS, că s-au hotărât să-l premieze:

„Grupul pentru Dialog Social are de multă vreme obiceiul de a acorda anual un premiu unei personalități care s-a făcut remarcată prin ACȚIUNI CIVICE sau POLITICE pentru democrație sau apărarea statului de drept. La sfârșitul anului trecut, când s-a făcut dezbaterea în Grup asupra candidaților, domnul Augustin Lazăr a ieșit înaintea altora, prin atitudinea sa fermă pentru continuarea luptei anticorupție și pentru opoziția lui față de OUG-urile care erau dorite de Guvern.”(Magda Cârneci, interviu pentru ZIARE.com , 19 aprilie 2019)

Să mai vorbim despre „varza confuzională” din capul doamnei Cârneci care crede că Procurorul General al României este chemat să întreprindă ACȚIUNI CIVICE sau POLITICE pe care să le premieze dânsa? În ciuda acestei gândiri de Gâgâ cu sediu în buricul Bucureștiului, GDS-ul este parafat în continuare, în februarie 2019, ca INTELIGENȚĂ MATURĂ A SOCIETĂȚII, la care cască gura tot cetățeanul #suntdornicsăgândeascăaltulpentrumine.
.......................................................................................
MARTIE 2019:

Cum Dragnea nu dorea deloc să „ia labele de pe Justiție” și nici nu părea să-i fie rușine că a furat de la copiii săraci printr-o tehnică atât de subtilă încât nici cei care scandau la Slobozia „Cât de sadic poți să fii, ca să furi de la copii?” n-au priceput absolut deloc cum a făcut, dar au rămas convinși că a făcut el cumva, grupuri de cetățeni responsabili au hotărât în stradă soarta „tiranului din Teleorman”. E bine să nu uităm, totuși, că inconștientul PESEDEU a scurtat de cap banii serviciilor mai colea, în februarie...

Augustin Lazăr e tot ocupat. Și înmânarea premiul GDS+REVISTA 22 se amână iar. Păcat... dar vom vedea în aprilie că mai bine își făcea timp și se ducea să-i dea ăia premiul...

În paralel, epopeea prezidențială iohannisiană a continuat fără răgaz. După ce pe 23 iulie 2018, în prezența a trei pietre de pavaj, Klaus ne-a anunțat că va candida pentru cel de-al doilea mandat și anunțul a luat prin surprindere celelalte pietre de pavaj, care n-au știut cum ar fi potrivit să reacționeze, dânsul a hotărât să ne uimească din nou pe 28 martie 2019 și să ne anunțe că vom avea „referendum pe Justițe” simultan cu alegerile europarlamentare (adică, urmărind „pas cu pas” traseul zburdalnicului său înaintaș în ale președinției, dânsul ne-a lămurit, parafrazându-l pe Terențiu: „Sunt Werner Klaus BĂSESCU și nimic din ceea ce e PETROVesc nu mi-e străin”) .

Întărâtat de ambițiosul anunț prezidențial, Cioloș, aspirant și el la președinție, ca orice om „onest și cinstit”, s-a gândit să scoată din mânecă asul numit Oana Bogdan. Aceasta avea să ne explice, pe îndelete, în câteva interviuri de o extraordinară valoare teoretică și practică și în alte luări de poziție, avantajele creșterii oamenilor „în baterii” și cum ar trebui să luptăm eficient împotriva periculoaselor flatulențe pentru a salva planeta. Iată: „...Să nu uitați de flatulențe, vă rog. Ministrul britanic al Schimbării Britanice, Lady Verma, a avertizat populația să mănânce mai puțină fasole pentru a reduce flatulențele, deoarece metanul emanat prin flatulație este un factor al încălzirii globale.” (FACEBOOK, Oana Bogdan, 17 martie 2019)

Dar, deși în luna martie a anului 2019 Oana Bogdan era „roata motrice” a PLUS și, deci, o stea în ascensiune pe scena politicii românești, s-a dovedit că nu orice „roată motrice” care zboară se și mănâncă, așa că dânsa a dispărut la fel de brusc cum a apărut, chiar înainte de a dota populația iubitoare de iahnie de fasole cu CARBOCIT... sau măcar cu dopuri.

Însă cu numele BOGDAN e bine că ne-am obișnuit deja, căci semnul luminos al BOGDANilor de-abia acum începe a se ridica mândru la orizont. E luna în care, după ce a eșuat în lansarea partidului REALITATEA, Rareș BOGDAN își caută un cuibușor mai sigur, fără amenințarea că Gușă Cozmin îi ia jucăriile, îi dă na!na! la popou și îi suflă lui Oreste prafurile de sub nas... de aceea, în mod matur și responsabil Rareș își dă seama că trebuie să găsească un „stăpân” mai prost ca Gușă, mai cumințit deoarece a simțit la timp pe la urechi adierea dulce a DNA-ului cu pușcăria lui cu tot, dar și cu un talent mai vibrant la „...ciiiineeee eeesteee geneeeraaaalul”... Și nici nu trebuie să se uite mult în jur ca să afle că Ludovic (Întâiul sau Cel Bun, cum aveam să aflăm mai târziu) are exact profilul pe care îl caută. De aceea, nu vom fi surprinși deloc că Ludovic (care nu este încă nici cel Bun, nici Întâiul), după ce ne explică pe larg cum a negociat el cu Crin Antonescu să-i dea un loc pe lista pentru europarlamentare, îl pune cap de listă pe Rareș iar pe loc eligibil o instalează pe nevasta lui Crin... După opinia mea, se ia această decizie deoarece doamna Adina Vălean este considerată de unii băieți care-i îndrumă pașii șovăitori ai Ludovicului-frăgezit-și-cu-dinții-tociți, mult mai previzibilă și mai bună executantă decât soțul.

(Va urma)
.................................................................................................
*Notă: ȘLAMUFA lui Michael Ende este un personaj rizibil și obraznic, făcut din petice, cinic și periculos prin lipsa lui de simț moral; o molie-clovn care-și râde de tot și de toate; e folosită de autor ca simbol al intenției bune dar care, necontrolată, se poate transforma în dezastru.

2 ianuarie 2020