ROLUL DETERMINANT AL NOTEI INFORMATIVE ȘI AL CHITANȚEI ÎN FILOZOFIA LUI „PETROV”
Ce mult m-am bucurat că în înțelepciunea sa electoratul român a trimis în Parlamentul European un băiat de nădejde, onest și curat la suflet, mânuitor abil al „pixelelui albastru” și care nu știa ce înseamnă pe lumea asta rea o turnătorie sau un ban luat fără chitanță, cam așa cum Klaus nu știe ce înseamnă fals în acte publice la Primăria din Porumbacu de Jos și nici venituri din meditații fără înregistrare la Fisc.
Niște oameni răi de la CNSAS au zis despre el că era supranumit „Petrov”. Dar numai pe notele alea informative pe care le-a găsit CNSAS-ul semna el așa.. că i-a zic colonelul Tudor... bine, dacă mai găsește instituția și altele, hai să zicem că și pe acelea... dar altfel, categoric, dânsul nu semna decât „căpitan Băsescu Traian”. Și habar n-avea care-i șpilul cu Contrainformațiile militare... i-a zis un om bun, după Revoluție, despre legătura serviciului respectiv cu Securitatea... iar el a suferit un șoc emoțional de intensitate maximă: „Cuuuum? adică eu când scriam notele ale mizerabile despre colegii mei nu făceam un act patriotic ci săvârșeam turnătorie ordinară?”. A plâns mult când și-a dat seama în ce eroare existențială s-a complăcut. Chiar Băse' ne zice ce greu i-a fost:
„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat (!!!! n.n.) cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: «Semnează Petrov». Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că Contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea (!!!! n.n.). Eu abia după Revoluţie am aflat de legătura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat Comandamentului Forţelor Navale, așa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie, nu la Securitate şi sunt semnate «Căpitan Traian Băsescu». Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu «Petrov».” (declarația în instanță a lui Traian Băsescu , pe 5 septembrie 2019, în procesul deschis de CNSAS, cu privire la „calitatea” acestuia de „colaborator al Securității ca poliție politică”).
Ca să nu mai spun că în apărarea lui „Petrov”, Băsescu aduce următoarele argumente:
„Fac precizarea că nu există un angajament semnat de mine nici în dosarul inscripţionat cu numele meu şi nici pe microfilmul dosarului. De asemenea nici în dosar şi nici pe microfilm nu există documente scrise de mine sau CHITANȚE care să ateste plăţi efectuate de fosta securitate către mine şi prin care s-ar fi putut atesta calitatea de colaborator.” (Traian Băsescu, pe pagina lui de Facebook, 4 iunie 2019)
Așadar „pixel albastru” ca la mama lui, popor! De aceea probabil, în aburul cald al noului „pixel albastru”, cel cu notele informative, mi-am amintit cu plăcere și opiniile filozofice ale lui „Petrov” despre „chitanță”...
Căci, cum să vă spun? Dacă notă informativă nu e și chitanță nu e, nimic nu e!
De aceea, ca un adevărat OM DE DREAPTA, integru, Băsescu Traian ne-a povestit adesea că în economia de piață, în perioada alegerilor de tot felul, dar și în general , în statul de drept, BANUL –temelia unei campanii electorale de succes- circulă numai cu CHITANȚĂ. Când spunea cuvântul CHITANȚĂ, lui Băsescu i se rotunjeau cu tandrețe marginile cavității bucale .
Chiar și fără legătură cu mobilizarea electorală, îmi amintesc că l-am auzit făcând icoană din peticul de hârtie, înseriat cu grijă, în mai multe rânduri. M-am întrebat tot timpul cam cât cash își închipuie Băsescu Traian că poate suporta o biată chitanță.
De exemplu, el crede că domnul Cocoș Dorin ( „-Bună ziua ! – Bună ziua ! –Am venit să sprijin campania electorală a domnului Băsescu, pe care eu și soția mea îl simpatizăm -Da , poftiți, să vă facem o chitanță”…) vine în Modrogan cu o geantă de voiaj, cu multe buzunare și compartimente, în care dorm fără griji 600 000 de euroi, adică circa 2 640 000 de lei , scoate chirpicii de parai de prin cotloane, îi pune grămadă ordonată pe birou, timp în care, desigur, casierul ÎI TAIE, tacticos și prompt, CHITANȚĂ !!!
Aș fi insinuantă oare dacă mi-aș imagina că Băsescu Traian, în cadrul îndelungatei sale experiențe de viață, jonglerind valută de tot felul, nu prea a văzut sau utilizat CHITANȚE, ci, mai curând, sacoșe, saltele, geamantane, genți de voiaj, căptușeli de parpalace, ascunzători sub parchet, Biblii cu mijlocul decupat și cu coperțile intacte, pungi de plastic sigilate și ascunse în rezervorul WC-ului, lădițe îngropate sub nuc , cu un ghiveci de azalee deasupra, ca să nu uite „amplasamentul” și plicuri lipite cu scotch sub tăblia mesei din bucătărie?
În fine, LEVANTUL, ca singură carte din biblioteca lui Băse, printre sticle de Chivas Royal, aproape goale, aș spune că n-ar fi tocmai indicat să fie scuturat de praf, dacă nu vrem să se umple reședința din strada Gogol de fluturași pe suport-polimer, cu fir de siguranță magnetic și microtext pe unde nici nu te aștepți, ca și de note informative semnate Petrov -adică taman notele alea care nu-i ieșeau CNSAS-ului la inventar!
12 septembrie 2019
Comentarii