SĂ DĂM DOMNILOR CRIMINALI ÎN SERIE ȘANSA DE A FI AMNISTIAȚI, CĂ DOAR NU SUNT NIȘTE NENOROCIȚI DE CORUPȚI !

Nu este România o țară ciudată? Se inflamează ușor... iar cetățenii adoptă atât de repede o cauză comună când este vorba despre un om politic. De-atâtea ori a ieșit o parte consistentă a României spumegând de ură în stradă și vânturând sicrie și momâi de Iordachi și Tăriceni înțolite în zeghe! Apoi a votat cu sete doar pentru a-l băga la pușcărie pe Dragnea- tartorul, dictatorul, bestia, tiranul, căci, evident, toate problemele poporului român se vor rezolva dacă ajunge nemernicul la răcoare, cu trei metri cubi de aer, întinși frumos, disciplinat, deasupra capului, așa cum e legal în Europa civilizată.Pentru publicul din România omul politic, în general, e PERSONAJUL NEGATIV ; el este rău, hoț, corupt, lacom, imbecil, leneș, insensibil la suferințele poporului... există însă, în această poveste simplă și PERSONAJUL POZITIV ... acesta este, după caz, președintele (care, nu-i așa? nu mai e om politic ci devine „decât” un turist fericit din clipa în care s-a ales)... sau procurorul... omul din servicii... # REZISTENTUL activist... ONG-istul de omenie finanțat obscur ... De aceea, lucrurile fiind clare, problema unei consistente părți a societății este să scape de politicianul cel ticălos și să-l pupe cu sfielnică afecțiune între fese pe PERSONAJUL POZITIV, indiferent care din lista de mai sus ar fi acela...

Și viața merge înainte. Până într-o zi ...

Căci într-o zi când deși „tiranul” e deja la pușcărie și, ca urmare a acestui fapt, lucrurile ne așteptăm să meargă excelent, România iubitoare de procurori vede, la televizor, cum o distinsă reprezentantă a Parchetelor numită Pițurcă târâie pe asfalt o fetiță pe care o livrează ca pe-o marfă unor părinți adoptivi de peste mări și țări. Doamna procuror ridică un salariu baban, va avea o pensie grozavă și-o bătrânețe tihnită din punct de vedere financiar, nu răspunde nicicum pentru faptele sale iar bugetele instituției în care cu onoare își desfășoară activitatea cresc în fiecare an, ca aluatul pus la dospit. Dânsa are, în plus, un STATUT SOCIAL incontestabil. În numele acestui statut, pe care populația României și nimeni altcineva i l-a atribuit cu entuziasm, ea poate să șteargă pe jos cu trupul unei fetițe, în mod legitim.

Și viața iar merge înainte...

Numai că nu trece mult până ce România # revoluționară ca reacție la OUG 13 este pusă din nou în situația de a asista stupefiată la gestionarea unei situații dramatice cum rar i-a fost dat să vadă: e vorba de un caz de presupusă dublă crimă (deocamdată presupusă, pentru că ancheta se află în desfășurare), suspiciunea fiind de ucidere a unor adolescente în Caracal. Acolo, una dintre fete ar fi avut o șansă. Ea a făcut ce trebuia: a sunat la 112, nu o dată, ci de trei ori!!! Numai că un hățis uluitor de gafe și bâlbe ale autorităților au condus-o către un oribil deznodământ. Printre alte greșeli și stupizenii oficiale, ultima a fost aceea că polițiștii nu au intervenit pentru salvarea fetei până la ora fixată de procuror. Deoarece procurorul -PERSONAJUL POZITIV- nu a fost de acord, nici la insistențele acestora, să le permită intervenția înainte de ora 6.00... că așa a hotărât el. Acel procuror poate face asta deoarece deține UN STATUT SOCIAL conferit de dragostea și corcolirea nemărginită a poporului, deci are și el un salariu baban, se bucură de impunitate totală și întrezărește, ca și doamna Pițurcă, perspectiva unei bătrâneți îndestulate .

În România numai așa-zisele cazuri de „corupțe” contează... ne-o zice președintele nostru înalt de doi metri de fiecare dată când deschide gura. Iar cazurile de „corupțe”, lucrate pe repede înainte, au stimulat apariția unei pături de angajați ai Parchetelor cu trăsături distincte: superficiali, leneși, indolenți, infatuați, sprijinindu-și cariera nu pe inteligența și strădania lor de zi cu zi, ci pe NUMELE ÎNSCRIS PE DOSARUL INSTRUMENTAT. Numele, în măsura în care aparține unui politician mai de soi, le deschide portița către onoruri și promovare... căci COPERTA iar nu DOSARUL face gloria procurărimii- nu toată, ci doar aceea ținută-n brațe de Kovesi, medaliată de werneri și cocoșată de premii pe la GDS și Societatea Timișoara.

O să-mi spuneți că și polițiștii sunt la fel de vinovați pentru crimele din Caracal și nu o să vă contrazic. Doar că Poliția nu are un statut de „iubire specială” în ochii publicului. Pachetele însă, au. Serviciile -o, da! și ele.

De aceea, dacă reacția demisului-șef al Poliției române, Ioan Buga, a fost cam cu coada-ntre picioare, reacția doamnei Anca Anuța, prim-procuror pe lângă Parchetul Tribunalului Olt, a prezentat o țâfnă specifică unor galinacee mult mai de soi.

Și-acum mizeria adusă pe valurile acestei tragedii:

Ioana Ene Dogioiu, pe pagina de FACEBOOK, 27 iulie 2019: „...Atenție mare, mare la manipulări! Am vorbit cu criminaliști despre ratarea localizării de care STS în sinistrul caz de la Caracal. Problema e din nou de sistem și lege.(...) As vrea să fie foarte clar, nu apăr și nu acuz pe nimeni, dar mi se pare că acest caz e folosit în asaltul general împotriva STS pe motiv de alegeri. A3 a început deja.”( aha! a vorbit ea cu niște criminaliști și ăia i-au spus că STS-ul care a dat-o bară până acum de câte ori a avut ocazia e victima inocentă a luʹ ANTENA 3.)

Laurențiu Ciocăzanu, ZIARIȘTII.ro, 27 iulie 2019 : „...Ce trăim azi este în mare şi efectul legăturii politicului cu lumea infracţională de orice fel. Violatorii şi criminalii au simţit că a venit vremea lor atunci când Tudorel Toader le-a dat liber din puşcării şi a mazilit-o, la cererea lui Dragnea şi Tăriceanu, pe fosta şefă a DNA (...)«Acum e de noi! Ăştia-s de-ai noştri», îşi vor fi zis în barbă însetaţii de sânge nevinovat. «Dacă trag sforile pentru amnistie şi graţiere, n-avem a ne mai teme!», au simţit ei combustibil în instalaţia lor criminală. Şi au început să atace la drumul mare.”( remarcați, vă rog, ce frumos mută Laurențiu cadavrul de pe Edgar Quinet pe Academiei... căci ne amintim cu toții că populația indignată a votat la referendum, la sfatul prezidentului, numai pentru interzicerea grațierii și amnistiei CORUPȚILOR, nu și pentru cea a CRIMINALILOR ÎN SERIE!!!, căci ăia nu prezentau interes pentru Klaus)

Claudiu Sandu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov , interviu pentru G4 MEDIA.ro, 26 iulie 2019: „...Eu cred că dacă se întâmpla o asemenea faptă acum 4-5 ani, polițiștii ar fi intrat fără să stea pe gânduri la trei dimineața, să încerce să salveze copila. Acum nu mai intră nimeni, nicăieri, dacă nu scrie în CP și CPP, pentru că nu mai are nimeni curaj. Acesta este adevărul. Nu mai are nimeni curaj. Pentru că orice măsură mai fermă pe care o iei generează o nebunie. Eu cred că dacă nu ar fi existat acele schimbări legislative care au slăbit intervenția procurorilor și au crescut libertățile infractorilor poate că în cazul Caracal s-ar fi acționat altfel, nu știu. Nu am o certitudine, este opinia mea...”(deci, vi s-a părut că a spus: „Desființați dracului Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”? Nu greșiți, prieteni...și eu am auzit la fel.)

Căci dintr-o crimă multiplă fiecare canalie poate stoarce orice concluzie...

M-am gândit de ce anume îmi amintește tragedia de la Caracal? Și mi-am adus aminte: de Ionela , fetița ucisă de Iancu Măran în septembrie 2002 , într-un sat din Caraș Severin... ucigașul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor (nu “omor calificat” şi nici “omor deosebit de grav”). În nepăsarea totală pentru rezolvarea abominabilei crime, rechizitoriul era un fel de „ Speedy Gonzales”: avea doar două pagini şi jumătate, iar descrierii faptei îi fuseseră rezervate 47 de rânduri. Ucigașul a scăpat printr-o incredibilă suită de interpretări și erori judiciare ; ieșit din închisoare, Măran a mai omorât o fetiță de 14 ani și era cât pe ce s-o omoare și pe sora ei.

În schimb, în Dosarul Zambaccian, unde, evident, nu exista nici o crimă, cele peste o sută de volume ale dosarului erau plimbate în sala de judecată, ostentativ, cu căruciorul.

Două pagini despre viața furată cu sălbăticie a unui copil și sute de volume pentru niște fapte de corupție nebuloase, niciodată dovedite...

Acesta este un model impus, prostește, de o Românie stând cocârjată în colțul întunecat al Europei și povestind oricui este dispus să o asculte cât de coruptă... oh! cât de fatal, cât de îngrozitor de coruptă este dânsa!

27 iulie 2019