„VORBEȘTE PUȚIN ȘI GÂNDEȘTE CÂT VORBEȘTE”

MOTTO 1: „...Poate că știu că este un om care VORBEȘTE PUȚIN și GÂNDEȘTE CÂT VORBEȘTE” (Crin Antonescu despre Klaus Werner Iohannis, GÂNDUL.ro, 16 Decembrie 2014)
MOTTO 2: „...Mai e mult până la campania prezidențială, nu eu decid dacă mă implic. SUSȚINEREA MEA pentru candidatul PNL, Klaus Iohannis, E CLARĂ.”( Crin Antonescu, 18 septembrie 2018, la ROMÂNIA TV)
..............................................................................................
Când în 2016, pe 24 ianuarie, la Iași, președintele Klaus a considerat normal să răspundă unui cetățean care l-a apostrofat „Iohannis , ai ajuns sluga americanilor!” cu deja binecunoscuta expresie: „ Decât a rușilor, mai bine așa!”, nici n-am știut ce să admir mai întâi: prostia fudulă sau sinceritatea dezarmantă? Așa că le-am admirat pe amândouă.

Nu cred că mai există pe planetă vreun președinte de țară care să declare senin că e slugă „băgată” la un stat puternic (în cazul nostru, numit popular MARELE LICURICI). Sigur, înaintea președintelui Klaus și președintele Băse al aceleiași nefericite țări, ales de două ori de cetățeni și recomandat cu căldură de cei mai intelectuali formatori de opinie de la REVISTA 22, declarase, într-un cadru privat, că și el dorește să presteze niște chestii stând în genunchi în fața MARELUI LICURICI și bâjbâindu-l pe la șliț, așa că eram oarecum pregătiți pentru declarația ulterioară a lui Klaus. Continuitatea este minunată și asigură succesul! Totuși, era o diferență de nuanță între cele două declarații prezidențiale : la Băse părea un fel de șmecherie, un fel de „fă-te frate cu MARELE LICURICI până treci puntea” ... pe când la Klaus, această declarație, rostită cu seriozitatea-i recunoscută -„ein mann, ein wort”- era chiar un motiv de mândrie! Dar cum „un om informat face cât doi” , am zis că măcar știm cu siguranță la al cui șliț se-nghesuie președinții noștri ! Ei, n-a fost să fie, că Werner Klaus a schimbat șlițul , din flectarea genunchilor! Căci iată ce aflăm recent de la MEDIAFAX .ro, care citează THE JERUSALEM POST: „Angela Merkel i-a cerut lui Klaus Iohannis să BLOCHEZE planul Guvernului de mutare a ambasadei la Ierusalim” ( 15 noiembrie 2018 ). Nimeni nu a dezmințit știrea. Aoleu! Faptul că și doamna Merckel poartă pantaloni, la fel ca MARELE LICURICI, nu cred că este suficient pentru a explica o astfel de confuzie de șlițuri !

Mi se pare cu totul improbabil ca preşedintele Klaus - ales ZDROBITOR de clar de către cetățenii României !- să nu fie „prizonierul ” celor care i-au câştigat alegerile .

În aceste condiţii, se pare că România şi-a permis, împinsă ocult de la spate, cu largheţe, din nou , un experiment…”Experimentul Iohannis” nu avea opinii cunoscute de public despre politica externă a României ; spun că nu avea opinii CUNOSCUTE dar e foarte probabil CA SĂ NU FI AVUT DELOC OPINII . Consilierii săi de campanie au considerat capitolul absolut neglijabil, din moment ce în programul viitorului preşedinte a fost copiat, cuvânt cu cuvânt, un fragment din „opera ” lui Iulian Fota, operă pe care acesta, generos, a „împrumutat-o ”, ambalată identic, şi ambiţioasei doamne Udrea, candidată și ea la aceleași alegeri. Este de presupus, după hotărârea neclintită cu care s-a fofilat Iohannis de la orice posibilă confruntare de campanie pe această temă, în 2014, că el nici nu a citit capitolaşul despre politica externă din propriul program iar părerile domniei sale pe tema în speţă erau neglijabile .

Dacă Iohannis ar fi fost o personalitate marcantă, dacă ar fi dovedit putere de decizie şi discernământ, primii care ar fi observat aceste calităţi ar fi fost intelectualii „consacraţi ” ai patriei, înrolaţi în slujba de intelectuali sadea cu precădere în ultimii 20 ani, cei care i-au făcut o glorioasă campanie .

Discursul despre Iohannis însă, chiar al celor care l-au votat, l-au susținut sau încă îl susţin, a fost cel puţin bizar pentru specia de câştigător „categoric ” , având un avantaj de peste 1 000 000 de voturi asupra adversarului : „...nu-i nimic că nu ştie, nu-i nimic că nu se pricepe, nu-i nimic că s-a trezit paraşutat într-o demnitate despre ale cărei exigenţe a dovedit, de-a lungul campaniei electorale, că nu are habar –las’ că are timp să înveţe”…

Așadar toată lumea îi cunoștea capacităţile intelectuale limitate; în aceste condiţii, cei care l-au făcut preşedinte din interese oculte, utilizând persuasiunea, manipularea stridentă, activismul fără frontiere precum și neatenția binecunoscută a populației la aceste lucruri, au considerat că au DREPTURI DEPLINE ASUPRA LUI, deoarece au avut clar în minte amănuntul că prin „el însuşi ” nu ar fi putut reuşi . Felul în care va acționa Klaus în politica externă a României, de aceea, trebuie căutat în agenda celor care i-au asigurat victoria în alegeri. Faptul că, după 2004, lui Klaus i s-au tot închis dosare și i s-au tot dat NUP-uri, pentru spețe în care alții au avut mereu tradiționalul GHINION, dovedește că actualul nostru președinte a fost selectat și ținut „în rezervă ” demult ... și că, în 2009, încă nu venise vremea lui să fie promovat , din PRIMARUL MUNICIPIULUI SIBIU în PRIMARUL MUNICIPIULUI ROMÂNIA ...
............................................................................
De ce-ai susține astăzi necondiționat , Crin Antonescu , un candidat la președinție despre care spuneai în 2012 că „este un om care VORBEȘTE PUȚIN și GÂNDEȘTE CÂT VORBEȘTE”? Costă multă conștiință un loc fruntaș pe lista liberalilor pentru alegerile europarlamentare din 2019? Nu e o curiozitatea de-a mea... întreb și eu așa, pentru un prieten...

18 noiembrie 2018