JOCUL DE-A RULETA RUSEASCĂ

În complicata geografie a patriei noastre, să nu uităm că pedalează leneș un schior/ biciclist care nu poate înghiți majoritatea parlamentară social-democrată, guvernul și mai ales premierul Vio al României… „...ei și?”, o să ziceți, „...ce mare lucru e antipatia unui schior/ biciclist pentru cine știe cine…” Ei bine, nimic nu s-ar întâmpla dacă, ghinion! insul cu basca de fost inspector școlar pusă pe șaua vehiculului cu două roți și tot atâtea pedale, n-ar fi , în timpul liber dintre activitățile schi-cicliste, președinte al României.

Participant activ, în calitate de un ciclist devotat, la pupături în TURUL GERMANIEI, acesta apucase și acum câțiva ani să-i promită unei doamne Angela – bună prietenă și cu predecesorul său, Băsescu Traian - că până la Crăciunul lui 2015 rezolvă el ecuația cu o necunoscută numită ”guvernul meu”. Hazardul a jucat pentru el. O nenorocire provocată de neglijența criminală a unor patroni inconștienți sau poate mai mult decât atât, pentru că încă nu știm ce s-a petrecut la COLECTIV, i-a oferit OCAZIA.

Nu-i ușor, în România , să scoți în stradă zeci de mii de cetățeni supărați. De la sine, pe cale naturală, aș spune că este aproape imposibil…Dar poți reuși dacă se reactivează, util, ”protocoalele” care au funcționat atât de bine la prezidențialele din noiembrie 2014.

Sloganul ”corupția ucide” nu a avut atunci nevoie de suport rațional, iar Cioloș Dacian Julien nu a avut nevoie de prezentare, deși mulți dintre cei care și-l doreau premier nici nu știau cum arată... Cu toate acestea guvernul ”fără partide” a fost îmbrățișat rapid, ca și instituțiile de forță, la grămadă, în timp ce toate instituțiile atât de detestabilei democrații s-au trezit repudiate de strada care făcea ”revoluție” (Tudor Chirilă a crezut că e chiar pe bune. Când a mai încercat însă schema cu protestul în stradă pentru ”revoluția dezinfectanților” sau alte revoluții mai mici și mai recente, a constatat cu uimire că nu el este sufletul petrecerii , care adună lumea în Piața Victoriei… ci sunt alte instituții și organizații care se pricep la asta…)

Și unde ne-a dus guvernarea „LUI” tehnocrată, într-un singur an?

Bani nu mai erau ( sau cel puțin așa zicea guvernul ”lui”), buboiul social, mare cât vulcanul Etna, stătea gata să erupă, ne pregăteam de austeritate, ne gândeam să ne întoarcem cu coada între picioare la tăicuțul FMI și să-l rugăm de iertare, nu aveam nici un fel de politică externă, dar avem SCUT, în timp ce primul ciclist al țării o trăgea în poze pe nevastă-sa și superbii ei genunchi de maratonistă, iar ministresa Justiției, o Prună oarecare, se ocupa de operele științifice din închisori, nu și de miriapodul de 15 cm lungime, având diametrul degetului mijlociu și mușcătură veninoasă, pe care un deținut l-a trimis , învelit într-o coală dictando la redacția unei televiziuni, ca să vedem cu toții că, prin contrast, șobolanii sunt niște ființe chiar simpatice!

La Timișoara, în acea perioadă, Klaus a fost fotografiat urcând, ușor adus de spate, treptele către foyerul teatrului. În plan secund, extrem de vizibil, ne făcea cu ochiul un afiș al uneia dintre piesele din repertoriu: ”M-AM HOTĂRÂT SĂ DEVIN PROST ”. Oare când a luat ( eroul piesei sau al fotografiei, nu-mi dau seama) această hotărâre, recent sau cu mulți ani în urmă?

După cât de insistent ni se vinde iarăși rețeta pe care nu demult am fumat-o, mă întreb : mai vrem noi să ne jucăm o dată de-a ruleta rusească, de astă dată cu glonțul PNL+USR+PLUS ( scuzați pleonasmul)+PMP înfipt în butoiaș?

5 februarie 2019